Materialismul, descris în general ca o măsură a importanței pe care o avem pentru posesiunile noastre materiale, este adesea încadrat într-o lumină negativă. Această afirmație are, de asemenea, merit științific, deoarece mai multe studii au descoperit că oamenii materialiști tind să fie mai nefericiți, să se simtă mai puțin competenți și să aibă relații sociale mai superficiale decât ceilalți. Și, totuși, dacă achizițiile materiale implică riscuri, cum putem atenua aceste riscuri?
Percepția de sine
O modalitate de a examina materialismul este prin prisma percepției de sine. Potrivit studiilor, autopercepția și autoevaluarea nu depind doar de natura absolută a realizărilor și performanțelor cuiva, ci și de modul în care persoana se raportează la ceilalți din punct de vedere social. Francis Fukuyama, autorul cărții The End of History, susține că oamenii își doresc unele lucruri „nu pentru ei înșiși, ci pentru că sunt dorite de alte ființe umane”.
Pe măsură ce platformele de social media pătrund mai adânc în rutinele noastre zilnice, consumul nostru de dorințe pot avea efecte negative asupra percepției noastre de sine, precum și asupra fericirii noastre. Acest lucru a dus la faptul că mulți dintre noi avem punctul de referință al fericirii denaturat.
Experiența vs. Lucruri
Creșterea oportunităților de comparare socială denotă faptul că trebuie să privim adaptarea hedonică cu ochii deschiși și că trebuie să lucrăm la construirea unei mai bune înțelegeri a lucrurilor care ne aduc cu adevărat fericire pe termen lung.
Comparația socială nu va dispărea, dar ne putem ancora în mod deliberat așteptările față de ceea ce găsim distractiv și vesel, mai degrabă decât dorințele trecătoare influențate din exterior de anumite forțe, cum ar fi marketingul și influența rețelelor sociale. O modalitate eficientă de a face acest lucru este să investești mai degrabă în experiențe decât în posesiuni.
În general, achiziționarea de lucruri bazate pe experiență (în comparație cu bunurile fizice) are o utilitate de lungă durată. De exemplu, investind într-un curs de gătit, probabil că veți putea savura o colecție de experiențe, nu numai cu colegii de clasă, ci și în viitor, cu toți cei pe care îi vei cuceri cu noua măiestrie în gătit.
Valoarea percepută și fericirea
Există o excepție notabilă de la argumentul experiență vs. lucruri: bunurile materiale care sunt de natură experiențială. Să presupunem că ești chitarist, atunci când investești într-o chitară grozavă, cumperi stoc pentru a construi experiențe și amintiri pe care le poți savura cu o activitate de care ești pasionat. Strategia aici este de a fi atenți la valoarea percepută a oricărui bun material atunci când faceți o achiziție. Valoarea percepută este evaluarea internă a utilității pe care o veți obține de la orice produs sau serviciu.
Pentru a beneficia cu adevărat de achizițiile materiale, răspundeți la aceste două întrebări fundamentale: În primul rând, cheltuielile discreționare văd aduc îngrijorare sau anxietate? În continuare, lucrurile pe care le cumpărați vă aduc bucurie de durată sau doar explozii de entuziasm? S-ar putea ca banii să nu poată cumpăra fericire, dar este greu de argumentat că nu există valoare hedonică în cheltuielile discreționare.
Consumismul este adânc în societatea noastră și, fără îndoială, ajută la alimentarea acestei „benzii de alergare hedoniste”. Să fim atenți la modul în care achizițiile noastre ne afectează cu adevărat fericirea este o modalitate excelentă de a maximiza bucuria pe care sperăm să o obținem cu orice achiziție.
Sursă: psychreg.org