Te îngrijorezi în orice moment? Poate că în mod inconștient, ai impresia că prin îngrijorare poți preveni ca anumite lucruri negative din viața ta să se întâmple, însă adevărul este că îngrijorarea îți poate afecta organismul în moduri neașteptate. Atunci când devine excesivă, poate duce la sentimente de anxietate ridicată și chiar te poate îmbolnăvi fizic.
Dacă ești îngrijorat înseamnă că te simți neliniștit sau preocupat în legătură cu o situație sau problemă. Dacă te îngrijorezi excesiv, mintea și corpul tău intră într-o stare de alertă, de pe urma căreia ajungi să te confrunți cu stări de anxietate sau cu atacuri de panică în somn. Multe persoane care au trecut prin astfel de episoade relatează că au resimțit un sentiment de moarte iminentă sau temeri nerealiste care nu fac decât să le sporească grijile. Dacă ești o persoană ultra sensibilă la mediul înconjurător sau la criticile celorlalți, pot vedea orice și pe oricine drept pe o potențială amenințare.
Starea de îngrijorare cronică îți afectează viața de zi cu zi atât de mult, încât poate interfera cu apetitul, obiceiurile de viață, relațiile, somnul și performanța la locul de muncă. Majoritatea oamenilor care trec prin astfel de perioade sunt atât de plini de anxietate încât caută alinare în obiceiurile dăunătoare ale stilului de viață, cum ar fi mâncatul în exces, fumatul sau consumul de alcool și droguri.
Îngrijorarea cronică și stresul emoțional, care sunt în strânsă legătură, pot declanșa o serie de probleme de sănătate. Totul începe atunci când lupta sau fuga este declanșată zilnic de îngrijorări și anxietate excesive. Răspunsul de a lupta cu niște probleme ipotetice determină sistemul nervos simpatic al corpului să elibereze hormoni de stres, cum ar fi cortizolul. Acești hormoni pot crește nivelul de zahăr din sânge și trigliceridele (grăsimile din sânge) care pot fi folosite de organism pentru combustibil.
De asemenea, hormonii ar putea provoca reacții fizice, cum ar fi: dificultate la înghițire, ameţeală, gură uscată, bătăi rapide ale inimii, oboseală, dureri de cap, lipsa de concentrare, iritabilitate, dureri musculare, tensiune musculară, greaţă, energie negativă, respirație rapidă, dificultăți de respirație, transpiraţie, tremurături și zvâcniri nervoase.
Atunci când combustibilul excesiv din sânge nu este folosit pentru activități fizice, anxietatea cronică și revărsarea hormonilor de stres pot avea consecințe fizice grave, inclusiv: suprimarea sistemului imunitar, tulburări digestive, tensiune musculară, pierderea memoriei pe termen scurt, boala coronariană prematură, atac de cord. Dacă îngrijorarea excesivă și anxietatea ridicată nu sunt tratate, acestea pot duce la depresie și chiar la gânduri suicidare.
Sursă: webmd.com