Fie că prietenul tău cu blană este un câine, o pisică sau alt animal, primul lucru pe care ar trebui să-l faci este acela de a întocmi un plan. Potrivit American Kennel Club (AKC), „câinii pot învăța cu nerăbdare, dar pot manifesta și gelozie, deoarece nu mai sunt în centrul atenției”. Același lucru este valabil și pentru pisici. Felinele pot fi temperamentale, în timp ce unele se luptă cu schimbarea.
Pentru început, încercați să obișnuiți animalul de companie cu prezența zgomotoasă a bebelușului, prin simularea sunetele și mirosurile obișnuite ale acestuia. Nou-născuții sunt zgomotoși, având în vedere că singurul mod în care pot transmite disconfortul, foamea, tristețea sau epuizarea este plângând, însă această agitație poate fi copleșitoare pentru animalele mici. Câinii și pisicile pot deveni tulburate, frustrate și agitate. Pentru a evita acest lucru, ASPCA recomandă introducerea sunetelor și mirosurilor comune animalului de companie înainte de sosirea bebelușului.
Totul se va schimba la sosirea micuțului, atât pentru tine, cât și pentru animalele tale de companie. Durata plimbărilor zilnice poate fi redusă, sincronizarea va fi mai slabă, va fi afectat atât alimentarea, cât și timpul de joc. Ca atare, trebuie să gestionați situația astfel încât animalul să nu asocieze modificările cu nou-născutul. Puteți experimenta, de exemplu, aducând căruciorul gol în timpul plimbărilor, astfel încât câinele să se poată obișnui cu noul sistem din timp.
Este esențială stabilirea unor limite înainte de nașterea bebelușului. În caz contrar, animalul de companie ar putea crea neplăceri. Încă un sfat oferit de ASPCA este acela că dacă nu vrei ca blănosul să sară pe tine în timp ce îl porți pe cel mic în brațe, trebuie să-l înveți „să-și țină toate cele patru labe pe podea”. Dacă animalul de companie este obișnuit să doarmă în pat sau în cameră și doriți ca acest obicei să ia sfârșit, este important să începeți să puneți aceste schimbări în loc cât mai curând posibil.